Tuesday, November 20, 2007

Brasov...A little history class.

Scurt Istoric al Brasovului



Brasovul in evul mediu
Brasovul este atestat documentar in anul 1234 in Catalogul Ninivensis cu numele de Corona. In a doua jumatate a secolului al XIV- lea, este confirmat drept centru administrativ si eclesiastic al Tarii Barsei, (Corona, Kronstadt, Brasso), “orasul liber regal”, unul dintre cele mai insemnate centre urbane economice si culturale ale Transilvaniei.
In secolul al XIV-lea, burgul era concentrat in jurul pietei principale si al bisericii parohice, Biserica Sfintei Maria, cunoscuta ca Biserica Neagra reconstruita in anul 1383. Inca din prima jumatate a secolului al XIV-lea erau conturate doua artere principale: Platea Petri si Strada Portii. In evul mediu, zona locuita din Cetate se oprea la limita formata de Ulita Calugaritelor (astazi Michael Weiss), orasul extinzandu-se spre 1500, pana la limita fortificatiilor. Asezarea era impartita in patru quartale de impozite: Portica- spre sud-est, Corpus Christi- spre sud-vest, Petri- spre nord est si Catharina- spre nord-vest. In afara Cetatii existau totodata trei suburbii. “Brasovul Vechi” s-a construit in jurul bisericii Sf. Bartolomeu, ingloband asezarea de langa dealul Sf. Martin. Spre est, cartierul Blumana cu capela Sf. Barabara, era locuit in principal de tarani secui; aici se afla si leprozeria, mentionata documentar in 1413. Spre vest se gaseste vechiul cartier romanesc al Scheilor Brasovului.
Evenimentele istorice puncteaza evolutia fortificatiilor cetatii: daca in 1421, orasul este devastat, intreg sfatul fiind dus in robie, incursiunea turceasca din 1432 nu-l mai poate cuceri, sistemul de aparare era suficient de puternic pentru a rezista asediilor. Ioan de Hunedoara, voievod al Transilvaniei in 1441 si guvernator al Ungariei in 1446, contribuie in mod substantial la dezvoltarea sistemului defensiv, care este amplificat pana in 1646. Centura de fortificatii a facut din Brasov, unul dintre cele mai intarite orase medievale din Transilvania. Sistemul de aparare al Cetatii era completat cu fortul de pe Dealul Staja si cu cele patru turnuri de observatie extra muros: Turnul Negru si Turnul Alb; celelalte doua turnuri existau pe latura de sud, pe versantul dinspre oras al muntelui Tampa in dreptul Bastioanelor Tesatorilor si Postavarilor.

Brasovul in vremea Renasterii

“Brasovul acestor timpuri iese in evidenta- fata de alte orase- prin cultivarea stiintelor”, nota in 1548, a marelui umanist si reformator sas Johannes Honterus (1498-1549), intr-o scrisoare adresata lui Sebastian Munster, profesor al Universitatii din Basel. Prestigiul scolii infiintate de Honterus in 1541- Studium Coronense avea sa atraga elevi din toata Transilvania, Ungaria, Germania si Olanda. In 1547 religia lutherana s-a impus in Transilvania.
Casele patriciatului urban ce reflecta stilul Renasterii sunt construite in majoritate in secolul al XVI-lea. Cladirile apartin tipologiei central-europene cu front ingust spre strada ocupat integral, dezvoltare in adancime prin adaugare succesiva de incaperi si accesul in curte prin gangul carosabil. La parter existau portice cu arcade pe stalpi de piatra profilata, puse in evidenta de lucrarile de restaurare la casa Negustorilor sau la casele Closius- Hiemesch- Giesel. Insemnarile din epoca vorbesc despre fatadele caselor “zugravite in culorile cameleonului”, picturi figurative impodobind chiar si zidurile de incinta, turnurile si portile Cetatii.

Secolul al XVII-lea- prima jumatate a secolului al XIX-lea

Intre 1639 si 1641, fortificatiile Brasovului sunt amplificate in partea de nord a orasului cu mai multe randuri de curtine si santuri de aparare. Construirea Bastionului Aurarilor in 1646 incheie lucrarile la sistemul defensive. In 1689, cel mai devastator incendiu din istoria Brasovului afecteaza majoritatea constructiilor importante din Cetate. Refacerea orasului are loc dificil, iar reconstruirea edificiilor distruse poarta amprenta noilor stiluri: baroc, rococo, neoclassic.
Cel mai reprezentativ edificiu baroc, Biserica romano-catolica Sfintii Petru si Pavel, este construit intre 1776-1782. Fortificatiile medievale, devenite anacronice, sunt lasate in paragina. Castiga in schimb insemnatate Cetatuia de pe Dealul Straja, al carei sistem defensiv este adus la zi de imperiali. In 1737 Piata Sfatului este pavata cu piatra. In 1736 se construieste o sosea spre Tara Romaneasca prin pasul Timis. In aceasta perioada Brasovul ramane un oras mestesugaresc, existand peste 1227 de ateliere.
Sfarsitul secolului al XVII- lea si prima jumatate a veacului urmator inseamna totodata si epoca de inflorire a comertului romanesc la Brasov, antrenand miscarea de emancipare intelctuala si nationala ce va culmina in Transilvania in contextul evenimentelor de la 1848 ca urmare a desfiintarii privilegiilor sasilor de catre imparatul Iosif al II-lea (1780-1790), portile Cetatii sunt deschise pentru negustorii romani din Schei sau din Tara Romaneasca, dar si pentru greci, macedoneni, armeni sau evrei.
Intre 1784 si 1787, este construita Biserica ortodoxa greaca Sf. Treime de pe actuala Strada George Baritiu din daniile bogate ale negustorilor greci, dar si ale boierilor Brancoveni, Vacaresti, Sutu, Mavrocordat din Tara Romaneasca, aflati in pribegie la Brasov. In 1835 este infiintata Casina romana ca loc de intalnire pentru negustori. Intre membrii sai figureaza elita intelectuala si culturala romaneasca a Brasovului intemeietorii “Gazetei de Transilvania”- George Baritiu, Iacob si Andrei Muresianu. Prosperii negustori romani stabiliti in Cetate cumpara case vechi sasesti, sau isi construiesc, resedinte impozante in stilurile epocii. Curentul dominant in arhitectura Brasovului din aceasta perioada este neoclasicismul.

Cronologie

1235 – Prima mentiune documentara a Brasovului cu numele Corona. Alte denumiri medievale: Barasu, Braso, Brasso, Kronstadt.
1241 – Distrugerea orasului de catre invazia tatara.
1252 – Prima mentiune a toponimului “Brasov” (Terra Saxonum de Barasu) cu referire la Tara Bârsei.
1288 – Mentionarea comitatului de “Burcia” (Tara Bârsei) locuit de sasi, maghiari, secui si români.
1351 - Prima mentiune a “Scaunului Brasovului” (sedes de Brasso).
1355 – Prima mentiune a “Districtului Brasov”.
1366 – Se instituie Cele Sapte Scaune Sasesti cu sediul principal la Sibiu, instanta de apel si pentru Brasov.
1368 – Primul privilegiu comercial acordat negustorilor brasoveni de un domn al Tarii Românesti: Vlaicu I.
1385 – Începutul construirii Bisericii Parohiale catolice - actuala Biserica Neagra – terminata în 1477.
1388 – Prima mentiune documentara despre existenta unei scoli în oras.
1395 – La Brasov se încheie alianta antiotomana între Sigismund, regele Ungariei, si Mircea cel Batrân, domnul Tarii Românesti.
1398 – Prima mentiune documentara despre existenta unei scoli la Brasov.
1399 – Prima mentiune a unei biserici românesti în Schei.
1400 – Prima invazie turceasca în Tara Bârsei.
1413 – Prima mentiune a unui spital la Brasov.
1420 – Acord încheiat între Adunarea Districtului Tara Bârsei si breasla blanarilor privind construirea Casei Sfatului, amplificata ulterior.
1480 – 1506 – Mentionarea lui Gheorghe Gramaticul pe listele de impozit din Brasov, prima mentionare a unei activitatii scolare românesti în Schei.
1486 – Confirmarea privilegiului Andreanum pentru toti sasii din Sibiu, Medias, Brasov si Tara Bârsei. Brasovul si Tara Bârsei intra astfel în Universitatea Saseasca.
1495 – Zidirea în piatra a Bisericii Sf. Nicolae.
1512 – Prima mentiune documentara a farmaciei orasului.
1521 – Negustorul Neacsu din Câmpulung scrie judelui Brasovului, Johann Benkner, despre pregatirile turcilor pentru cucerirea Cetatii Belgrad. Primul document pastrat în limba româna.
1528 – Ridicarea turnului Casei Sfatului.
1539 – Începutul tipografiei întemeiate de umanistul Johannes Honterus.
1546 – Este construita prima moara de hârtie de pe teritoriul României.
1556 - 1583 – Activitatea diaconului Coresi, cel mai mare tipograf român din secolul al XVI-lea (26 de tiparituri din cele 47 aparute în sec. XVI).
1547 – Construirea bibliotecii la initiativa umanistului Johannes Honterus, aceasta biblioteca adapostea în acel moment cea mai mare colectie de carti din Transilvania. O parte din manuscrisele din Constantinopol vor fi aduse aici.
1553 – Epidemia de ciuma face 4000 de victime în Brasov.
1600 – Mihai Viteazul viziteaza Brasovul si convoaca aici Dieta Transilvaniei.
1625-1630 – Este construita incinta exterioara a cetatii Brasov.
1678 – Întemeierea Companiei Comerciale Grecesti din Brasov.
1689, aprilie 21 – marele incendiu de la Brasov distruge cea mai mare parte a orasului, circa 300 de victime omenesti. Este cea mai mare catastrofa din istoria orasului. Biserica parohiala incendiata primeste numele de “Biserica Neagra”.
1731 - Dascalul scheian Petcu Soanu tipareste primul calendar-almanah românesc.
1757 – Dimitrie Eustatievici scrie prima gramatica româneasca.
1785 – Brasovul are 17. 671 locuitori, dintre care în Cetate 4.496, în Scheii Brasovului 6.124, în Brasovechi 2.946 si în Blumana 2.568.
1798 – În Brasov existau 43 de bresle de mestesugari, având împreuna 1227 de mesteri.
1804– Introducerea iluminatului public în Cetate (cu ulei).
1835 – înfiintarea “Casei generale de economii” din Brasov, primul institut de credit din Transilvania
1838 – apar “Gazeta de Transilvania” si “Foaie pentru minte, inima si literatura”, redactate de George Baritiu.
1848, aprilie 11 – Manifestatia românilor din Scheii Brasovului pentru drepturi politice.
1850 – Întemeierea gimnaziului român astazi Liceul “Andrei Saguna”.
1861 – Înfiintarea Despartamântului “Astra” la Brasov.
1878 – Înfiintarea Societatii Filarmonice.
1882 – Premiera nationala a operetei “Crai Nou” a lui Ciprian Porumbescu.
1891 – Introducerea tramvaiului cu aburi la Brasov - Târgul Cailor - Bartolomeu.
1916 august 16 – Intrarea Armatei Române în Brasov, numirea dr. Gheorghe Baiulescu ca primul primar român al Brasovului.
1920 – Brasovul are o populatie de 40.335 locuitori.
1939- Monumentul Eroilor din Piata Unirii
1948- Brasovul are 82.984 locuitori
1950, aug.23- Brasovul devine “Orasul Stalin”
1960- Inaugurarea cladirii Teatrului Dramatic
1966- Brasovul are 163.345 locuitori
1968- Orasul devine resedinta judetului Brasov. Ziarul german “Volkszeitung” isi inceteaza aparitia, fiind continuat de saptamanalul “Karpatenrundschau” (Orizont Carpatin). Ziarul maghiar “Uj ido” isi schimba bumele in “Brassoi Lapok”.

BISERICA NEAGRA

Construita in jurul anului 1380 si cunoscuta initial sub numele de Biserica Sfanta Maria cladirea a fost partial distrusa dupa marele incendiu din 1689 cand a primit numele de Biserica Neagra. Biserica Neagra este cel mai reprezentativ monument de arhitectura gotica din Romania datand din secolele XIV-XV.
Constructia bisericii a inceput in anul 1384 si a fost finalizata in anul 1477. O inscriptie descoperita in zidul bisericii il atesta ca prim ctitor pe Thomas despre care aflam ca a murit in anul 1410. Planul utilizat de catre arhitecti a fost acela de bazilica cu trei nave, egale ca inaltime inscriindu-se in tipul de biserici–hala preferate in secolele XV-XVI in spatiul german de unde proveneau dealtfel unii dintrearhitecti si mesteri.
Biserica Neagra este cel mai mare edificiu de cult in stil gotic din sud-estul Europei masurand 89 de metri lungime si 38 de metri latime. In aceasta biserica incap circa 5000 de persoane. Grav avariata dupa incendiul din 1689 Biserica Neagra este refacuta cu ajutorul unor mesteri veniti din Gdansk, pentru ca mesteri locali nu mai stiau sa inchida bolti de dimensiuni atat mari. Noile bolti, insa, sunt in stil baroc nu in gotic.
Biserica Neagra este celebra nu doar prin dimensiunile sale ci si prin alte lucruri: astfel, in cloponita, se afla cel mai mare clopot din spatiul romanesc, un clopot din bronz care cantareste 6 tone. Biserica Neagra este cunoscuta si pentru marea sa orga (cea mai mare din Sud Estul Europei) avand peste 4000 de tuburi. Corul sustinut de contraforti exteriori decorati cu edicole care adapostesc statui de sfinti constituie unul din putinele exemple de acest tip din Transilvania. Colectia de covoare orientale a Bisericii Negre constituie cea mai bogata colectie de acest tip din Romania. Daca sunteti in Brasov nu ratati concertul saptamanal de orga sustinut aici pe cea mai mare orga din Sud Estul Europei.

CASA SFATULUI


VECHEA PRIMARIE - CASA SFATULUI
Construita initial ca turn de veghe cladirea a fost transformata in Primarie pe masura ce orasul s-a dezvoltat In 23 decembrie 1420 se incheie un acord intre Adunarea Districtului Tara Barsei si breasla blanarilor privind construirea Casei Sfatului. In acest document se spune ca reprezentantii breslei blanarilor brasoveni au ingaduit celor noua comune ale „Provinciei Tara Barsei” sa-si construiasca deasupra boltii de vanzare a breslei o camera pentru „acordarea dreptatii” si pentru sedintele magistratului.
Din cauza invaziei turcesti din 1421, a distrugerii in mare parte a orasului, precum si a arestarii magistratului orasului, acest proiect va fi amanat. Urmatoarea mentiune despre Casa Sfatului din Brasov apare in 1503, cladirea fiind mentionata sub numele de „Praetorium”. Cladirea a cunoscut de-a lungul anilor multe modificari, multe dintre ele datorate distrugerilor provocate de evenimente naturale:
-5 iulie 1608 – un traznet loveste turnul Casei Sfatului; incendiul nu a putut fi stins decat dupa ce s-a turnat in foc vin, otet si lapte;
-17 iunie 1662 – un cutremur afecteaza puternic Casa Sfatului; turnul avea sa se prabuseasca in proportie de doua treimi;
-24 iulie 1682 – o furtuna puternica loveste din nou “turnul trompetistilor” (numit asa pentru ca un trompetist anunta trecerea fiecarei ore);
-21 aprilie 1689 – marele incendiu (provocat de fortele habsburgice care asediau orasul) distruge o mare parte din cladire. Dupa aproape un secol, in anul 1780, se incheie lucrarile de reconstructie a Casei Sfatului, aproximativ in forma pe care o cunoastem astazi. Administratia orasului se muta din aceasta cladire in anul 1876, intr-o cladire noua situata la interesectia strazilor Republicii si Mihail Sadoveanu.
La inceputul secolului 20, Casa Sfatului urma sa fie demolata si inlocuita cu o cladire administrativa moderna. Acest lucru a fost evitat doar datorita unei puternice campanii de presa pentru mentinerea vechiului monument istoric. Ultima modificare arhitecturala a Casei Sfatului a avut loc in anii 1909-1910 cand acoperisul baroc a fost inlocuit de actualul acoperis piramidal, cu tigle colorate. Din 1950 cladirea gazduieste Muzeul Judetean de Istorie.

STRADA SFORII

Este cunoscuta ca fiind cea mai stramta strada din oras, explicatia consta in faptul ca de la inceput a fost destinata a face legatura dintre strazile Portii si Cerbului, fiind un simplu coridor pentru pompieri.

POARTA SCHEI

Porta Schei a fost ridicata in anii 1827-1828 pentru a usura comunicarea cu cetatea a locuitorilor din Scheii Brasovului. Poarta este construita din piatra si caramida in stil clasic, aspectul sau fiind acela de arc de triumf. Poarta este strapunsa de trei intrari, una principala de mari dimensiuni in mijloc si doua intrari mai scunde in stanga si in dreapta care sunt destinate pietonilor.

CETATEA BRASOVULUI

Construita in varful unui deal in anul 1395, cetatea a fost una dintre cele mai puternice din Transilvania. Astazi cladirea adaposteste un restaurant cu specific romanesc, nu foarte popular Vechea cetate de pe dealul Sf. Martin a fost distrusa in anul 1529.
Pe la mijlocul secolului al XVI-lea cetatea a fost refacuta de catre generalul conte Arko, capatand in marea parte infatisarea de astazi. Fortificata din nou in secolul urmator si renovata de mai multe ori, cetatea s-a dovedit a fi un adapost sigur mai ales pe timpul rascoalelor din perioada principelui Rakoczi. Cheltuielile mari de intretinere au au determinat orasul sa daruiasca cetatea imparatesei Mariei Tereza, cetatea intra apoi in posesia statului. Vechile metereze inconjoara o mica cazarma.

POARTA ECATERINEI

Poarta Ecaterinei este una dintre cele mai vechi porti originale de intrare in Brasov. Este localizata chiar langa Poart Schei. Poarta Ecaterinei a fost timp de cateva secole singura poarta de latura de vest a cetatii Brasov si apara cetatea de atacurile locuitorilor romani din Schei. Poarta strapungea zidurile cetatii, iar in interiorul acesteia aparatorii erau postati pe galerii din lemn dispuse pe mai niveluri. Pe inscriptiile de pe poarta apare scris si anul 1540, prin poarta se ajungea intr-un gang lung si intortocheat, care dadea in ulita Orfanilor.
In 1552 un document atesta existenta unui depozit de praf de pusca si de proiectile, iar in anul 1559 se construieste turnul din fata porti. Turnul portii Ecaterina avea un plan patrat cu turnulete de panda la colturi si era prevazut cu un pod mobil legat cu lanturi pentru a asigura trecerea peste santul cu apa. Dupa deschiderea portilor de la Targul cailor si Schei in 1820, respectiv 1828, Poarta Ecaterinei a fost zidita si folosita drept magazin. Langa poarta Ecaterinei se mai gaseste si o parte din vechiul zid al orasului.

TURNUL NEGRU

Aceasta constructie a aparut odata cu ridicarea zidurilor de aparare a orasului in secolul 14. Zidaria turnului are o inaltime de peste 10 metri. Accesul se facea pe o poarta situata la 2 metri inaltime fata de baza. Legatura intre fortificatiile orasului si turn se realiza printr-un pod mobil. Acoperit initial cu un acoperis in forma de piramida, Turnul Negru a fost lovit de un traznet in 23 iulie 1559. De aici vine si numele sau. In 1696 turnul a fost lovit din nou de traznet. In timpul epidemiei de ciuma din 1756, se pare ca Turnul Negru a fost folosit ultima data ca adapost si punct de paza pentru paznicii cordonului sanitar din jurul orasului. Timp de 200 de ani acest monument a suferit o degradare continua, fiind renovat numai la sfarsitul deceniului trecut. Noul acoperis de sticla este inca un subiect controversat in Brasov.

TURNUL ALB

Turnul Alb tine de fortificatiile exterioare ale Brasovului medieval fiind situat pe un bot de stanca al dealului Warthe. Turnul Alb are un plan de semicerc inchis, avand partea rotunda indreptata spre deal, inalta de 18 m, iar partea sudica spre oras, inalta de 20 m. In interiorul Turnului Alb existau cinci nivele de galerii de lemn pentru aparatori si paznici. Partea superioara a turnului era prevazuta cu creneluri. Intrarea in Turnul Alb se realiza pe o scara mobila, printr-o usa in partea dinspre oras a turnului. Aprovizionarea turnului cu provizii si munitii se efectua din Bastionul Graft, situat direct sub Turnul Alb ca un pod peste canalul “Graft” catre fortificatiile interne. Potrivit vechilor cronici, Turnul Alb s-a construit in anul 1494 sau chiar 1460. Turnul Alb era repartizat spre aparare breslelor de cositorari si aramari. In anul 1678 breasla cositorarilor a rascumparat obligatia de aparare a turnului, numarul mesterilor fiind mult mai scazut. In 1689 focul dus de vantul puternic a cuprins si Turnul Alb care a ars, fiind renovat abia in anul 1723. Alte restaurari 1902, 1974.

BASTIONUL GRAFT

A fost construit la mijlocul secolului la XVI-lea la jumatatea distantei dintre Bastionul Fierarilor si Bastionul Curelarilor in dreptul Turnului Alb. Bastionul Graft avea un dublu rol: asigura legatura dintre oras si Turnul Alb si intarea apararea pe latura de nord a orasului. Bastionul care strapungea zidurile si parea ca un peste raul Spurcata, avea baza ridicata dintr-un perete lat de circa 4 metri si era compus din doua etaje si un pod prevazute cu guri de tragere si guri pentru smoala clocotita. Accesul spre Turnul Alb era asigurat printr-un pod care urca panta pana in dreptul intrarii in Turnul Alb de unde aparatorii coborau o scara pentru a permite intrarea in turn. Intre anii 2003-2004 bastionul Graft a suferit lucrari ample de restaurare fiind reda vizitarii publicului. In prezent in Bastionul Graft este gazduita o sectie a Muzeului Judetean de Istorie Brasov expozitia de la Graft are ca tematica „Mestesugarii din Brasov aparatori ai cetatii”. Expozitia se intinde pe spatiul unei singure sali aflata la etajul bastionul Graft si cuprinde arme utilizate la apararea cetatii precum si panouri cu imagini ale fortificatiilor din Brasovul medieval. Forticatii care erau ridicate, intretinute si aparate de catre membrii breslelor din cetate.

BASTIONUL POSTAVARILOR

Initial acest bastion a fost incredintat spre aparare breslei aurarilor, un mestesug bine reprezentat in Brasovul secolelor 15-16. Situat pe coltul sud-estic al cetatii medievale (la poalele Tampei, in apropierea Magazinului Star de azi) Bastionul Postavarilor era puternic intarit pentru a putea face fata atacurilor inamice. Prima datare documentara despre lucrarile de constructie ale acestui bastion dateaza din 1521-1522. Ulterior, odata cu intarirea zidurilor de aparare a orasului, in fata acestui bastion a fost construit o alta fortificatie in forma de potcoava: Bastionul “Tabacarilor Rosii”. De la Bastionul Aurarilor (ulterior Bastionul Postavarilor) s-a construit tot in secolul 16 un zid care impiedica accesul atacatorilor in spatiul de sub Tampa. Aici erau tinute, pe timp de asediu, turme de animale pentru necesarul de hrana al populatiei. In 1646, Bastionul este cedat breslei postavarilor. Acestia cunoasteau o puternica dezvoltare in Brasovul secolului 17.

BASTIONUL TESATORILOR

Bastionul Tesatorilor este unul dintre cele sapte turnuri construite in jurul Brasovului. Turnul este acum transformat in muzeu si poate fi vizitat pe drumul care urca spre muntele Tampa. Bastionul Tesatorilor este un monument de arhitectura medievala situat in coltul sud-vestic al cetaii, alaturi de o valoroasa colectie de arme medievale ( pe cca. 40 mp), o macheta a cetaii la sfarsitul secolului al XV-lea incanta privirile vizitatorilor. In incinta bastionului, care ofera un cadru arhitectural deosebit, au loc spectacole - concerte organizate de muzeu in colaborare cu alte institutii specializate

PRIMA SCOALA ROMANEASCA


Construita la doar cativa metri de Biserica Sfantul Nicolae Prima Scoala Romaneasca este atestata din 1495. Prima Scoala romaneasca a fost atestata in documente prima data in anul 1495, aici exista anterior o scoala mai veche, despre care unii cercetatori afirma ca ar data din secolul XII. Ridicare in piatra a Scolii si a Bisericii Sf. Nicolae, reprezinta fapta de bun crestin a domnului Tarii Romanesti Neagoe Basarab.
Alti ctitori voeivodali ai Scoli au fost Petru Cercel, Mihai Viteazu, Aron Voda s.a. Scoala din Schei devine un important centru cultural odata cu activitatea diaconului Coresi care a infiintat aici o tiparnita si a inceput a tipari carti biserciesti si laice in limba romana si slavona. Aici s-a tiparit prima cronica cu subiect romanesc, prima gramatica romaneasca si primul almanah romanesc. In secolul al XVIIIalea Scoala a devenit un centru de rezistenta ortodoxa avand rolul de a forma preoti, diaconi si cantareti pentru bisericile ramase credincioase cultului ortodox rasaritean. In secolul XIX Anton Pann desfasoara o importanta activitate in aceasta coala predand muzica, scriind manuale si dupa plecarea sa trimitand bani pentru cumpararea unui mobilier adecvat.
Astazi Prima Scoala Romaneasca este complex muzeal si adaposteste cateva expozitii de mare valoare in cladirea primei Scoli sau in cladirile din cadrul complexului „Tiparnita lui Coresi”, „Junii brasoveni”, Expozitia de carte veche romaneasca. Muzeul „Tudor Ciortea”. Turistii pot vizita scoala si chiar se pot aseza in bancile sale datand din secolul 19.

CATEDRALA SFANTUL NICOLAE

Datand ca monument din 1292 biserica a fost construita in piatra in 1495 ca sprijinul conducatorilor proviniciilor romane. Dimensiunile sale impresionante domina partea veche a Brasovului – Scheii Brasovului. Biserica Sfantul Nicolae a fost ridicata in piatra incepand cu anul 1495 de catre localnici cu ajutorul domnitorului Tarii Romanesti, Neagoe Basarab. Anterior pe locul acestei existase un mai vechi lacas de cult din lemn atestat de documente mai vechi inca din anul 1292.
Satul romanesc de aici pare sa fi fost un centru ortodox puternic din moment ce in anul 1399 papa Bonifaciu al IX-lea cerea intr-o bula convertirea credinciosilor din Corona.

BISERICA SFANTUL BARTOLOMEU

Cel mai vechi monument istoric din Brasov, construit in 1233, arhitectura romana. Biserica din Bartolomeu reprezinta cel mai vechi edificiu construit in piatra din Brasov. Inceputurile Bisericii dateaza din secolul al XIII-lea. Biserica Sf.Bartholomeu a fost construita cu ajutorul calugarilor cistercieni in stilul romanic de tranzitie cunoscut sub numele de stil cistercian, care imbina elemente structurale si decorative romanice cu cele noi gotice (bolti in arc frint, ferestre ogivale). Planul bisericii este acela de bazilica cu trei nave si transept, una principala in mijloc si doua laterale mai scunde. Biserica a suferit numeroase distrugeri datorita deselor invazii turcesti din secolele XV-XVI, a fost mereu refacuta. Ultima refacere dateaza din anul 1842 cand turnul prabusit in 1833 a fost recladit.
(surse:
www.brasov.ro , www.ibrasov.ro si Wiki )


De crashme va povestesc altadata :D

And the tag goes to who ever feels like doing it ;)

Thursday, November 15, 2007

Cititorii Sven Hassel stie...

Many many years ago when I was twenty three,
I got married to a widow who was pretty as could be.

This widow had a grown-up daughter Who had hair of red.
My father fell in love with her, And soon the two were wed.

This made my dad my son-in-law And changed my very life.
My daughter was my mother, For she was my father's wife.

To complicate the matters worse, Although it brought me joy. I
soon became the father Of a bouncing baby boy.

My little baby then became A brother-in-law to dad.
And so became my uncle, Though it made me very sad.

For if he was my uncle, Then that also made him brother
To the widow's grown-up daughter Who, of course, was my step-mother.

Father's wife then had a son, Who kept them on the run.
And he became my grandson, For he was my daughter's son.

My wife is now my mother's mother And it makes me blue.
Because, although she is my wife, She's my grandma too.


If my wife is my grandmother, Then I am her grandchild.
And every time I think of it, It simply drives me wild.

For now I have become The strangest case you ever saw.
As the husband of my grandmother, I am my own grandpa!!

Thursday, November 8, 2007

Despre tigani sau "cum sa te enervezi de dimineata"...


Ma trezesc dimineatza ca un om (relativ) normal, imi pun o cafea, deschid compul si dau sa citesc presa. M-am distrat , pentru inceput, cu presa sportiva si cu maretul drum de 12 puncte al stelei in liga, am citit cu ochii cat cepele un zvon cum ca Chevanton ar ajunge la Cluj (daca o vad si p-asta chiar ca ma uit 100%cu alti ochi la CFR) iar apoi trec sa mai vaz si ce se intampla prin lume. Chit ca am acces la d-alde Mediafax, nush de ce, dar la Realitatea pe site ajung destul de des. Si acolo ce sa vaz.... Nenea Tariceanu n-are alta grija mai mare decat sa se vada cu Papa si cu o delegatie de tigani din Italia. Alaturi de el ministrul de externe, musiu "sure, right, okey" Adrian Cioroianu. Crescuse mult in ochii mei de la faza cu madam Condollezza, odata ce a spus ca ar trebui ca tiganii (infractorii ma rog, dar tot tiganii s-au atacat, de ce oare?...!!!) sa fie "deportati in desert". Ei tot acest domn rasufla usurat ca a primit, citez, "iertarea romilor din capitala Italiei"
Am zis sa-i dau in ma-sa si sa trec mai departe. Da credetz ca pot?... Urmatoarea stire ce ma paleshte, ma anuntza candid ca tiganii din Timişoara vor protesta astăzi în faţa prefecturii Timiş. Ei spun că se simt dicriminaţi şi acuză autorităţile române că nu îi protejează nici în ţară, nici în afara graniţelor. Urmand apoi si o scurta prezentare a catorva conflice etnice.
Zic hai....sa ma fac ca nu o vad nici p-asta ca sa nu ma enervez de dimineatza. dar cand la nici alte 2 secunde ma mai plezneste una in moalele capului, chiar simt nevoia sa precizez cate una alta. Mai ales dupa ce am avut si o discutie enervanta cu un ONG-ist (chiar ieri) pe tema asta, citind un text bine scris de al meu frate.
Dar intai as vrea sa stiu si eu pe cineva de la consiliul discriminarii. Nu de alta dar chiar vreau sa cunosc ori un orb adevarat ori un ipocrit in toata regula.
Dragi asa zisi cetateni colorati numiti tigani (romul e o bautura iar chestia cu doua litere identice mere doar la Iisus poate) pe langa dorinta mea pura de a va vedea pe toti cu deportati prin fundul Siberiei ori migrati pe taramul Indiei natale, hai sa va explic in cateva vorbe de ce nu o sa puteti niciodata sa va integrati.
Intai de toate pentru ca asta necesita vointa atat din partea majoritatii cat si a minoritatii. In al doilea rand, necesita fonduri pe care d-alde invatamant, sanatate, cultura, cercetare nu le au (si lucreaza pentru toti!) In al treilea rand pentru ca din tonele de banuti care se baga in tara de la diasporele de afara, numai aia de la voi nu ajung taxabili la buget. Multi din tara asta depind de banutii care vin de afara dar io-te ca acum se tem de expulzarea rudelor si implicit sistarea sursei lor de venit, iar statul de sistarea unor banuti la buget.
A nu uita si rolul important pe care ar trebui sa il aiba membrii marcanti ai etniei din care cu mandrie cica faceti parte. Care in loc sa educe populatia si chiar asa, de ce nu, sa arate o cale de integrare, nu face altceva decat sa se lamenteze . Dar macar daca ar fi doar atat. Ce pana mea, invata un puradel sau unul d-alde Mailat ? Sa fure de la electrica, de la gaz, etc. sa dea cu sabia p-unde apuca, sa ia ce nu-i al lui (cu sau fara forta depinde doar de dibacie)... ca doar asa a vazut si invatat de la "bastanii" din comunitate.
Majoritatea capiilor etniei se ghideaza inca dupa traditii arhaice, neavand alt sistem de valori in afara de conac, aur si cai (putere in sec 21). Mai mult pana si un tigan scolit din pacate nu face altceva decat sa se intoarca la radacini, preferand in locul unor cariere profesionale curate, luxul bastanului, si automat ghidandu-se dupa regulile acestuia.
Asa ca pina sa ne dam noi majoritarii de ceasul mortii si sa ne scoatem ochii, noi cu italienii, italienii cu UE, UE cu noi si toti deodata, mai bine a-ti pune de un "stabor" dar d-ala serios in care sa va revizuiti mentalitatea si sa va analizati viitorul ca prea v-ati obisnuit sa va rezolve altii toate problemele iar voi sa stati cu burta la soare si la spart seminte. E uite ca asta cu integrarea e o problema care nu se poate rezolva de la sine.
Nu, nu o sa va integrati niciodata pentru ca nu stiti sa traiti intr-o societate care se guverneaza dupa alte legi. Cel mult puteti sa tiganizati acea societate dupa cum se observa din ce in ce mai des in multe orase din sudul tarii si nu numai. Subcultura infecta raspandita (ma refer la muzica ca alt neam de manifestari nu suntetz in stare sa produceti) nu va face altceva decat sa duca tara asta si mai jos. Modul de comportament, infect si ala, incepe sa prinda aripi si pe la sucursurile societatii romane. Unu peste altu ii vezi devenind "baietzash", "barosani"...."manca-tz-ash"....
Zeci de fonduri de la UE, destinate vez doamne etniei, se duc pe pula an de an in loc sa foloseasca la ridicarea unei scoli sau a unui spital. Se construiesc case sociale pentru etnie, se fac locuri de munca oneste (pentru mai mult de atat se face scoala calumea !!!) dar pe voi japitzele nu va intereseaza ca deh, prin tot felul de "smenuri" si "invarteli" vedeti si invatati ca se face "banu gros", lantzu', casa si mertzanu. De fapt eficienta ar fi confiscarea averilor si a kilogramelor de aur cel putin dubios obtinute. Unde-s rapsozii care vantura tone de aur pe la cantari in juru gatului, arunca gramez de bani in aer? Personal am avut ocazia sa-l aud pe unul din ei adresandu-mi-se cu: "fi baiat destept ca de studenti e plina tara" (citat din vali vijelie) Sigur nu i-am vazut la coada la impozit... Ah...si daca pentru o garsoniera impozitul anual de de vreun milion, nu vreau sa-mi imaginez cat ar trebui de recuperat si pe cati ani impozit pe conacele jegosheniilor voastre.
Nu, nu avetz cum sa va integrati si nu, nu vrem sa va integram! Bine in schimb ca se gasesc zeci de ONG-uri sa planga si sa smiorcaie pe tema voastra storcand si aia bani de p-unde apuca, bine ca se gasesc ziaristi sa scrie la nesfarsit in stilul alba-neagra doar ca sa mai iasa cate un material (dragi jurnalisti, nu pe tigani tre sa visatzi la pulitzer) si bine ca se gaseste si cate un bou ca becali sa le caute in coarne si sa le plateasca facturile pe la electrica (era sa uit de asta)
Nu, nu va vrem, nu va chinuiti. Visez la ziua in care o sa migrati toti spre pamanturile natale. India jegosilor, nu Italia, Spania sau Germania!!!!!!